|
|
|
DREPTURILE SI OBLIGATIILE ASIGURATILOR
|
Drepturile
si obligatiile asiguratilor sunt sunt reglementate de Legea
nr.95/14.04.2006 privind reforma indomeniul sanatatii si
LEGEA nr.46 din 21 ianuarie 2003, a drepturilor pacientului. |
Astfel, in Legea nr.95/14.04.2006
la Secţiunea a 2-a "Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor"
se prevede ca:
|
>> |
Art. 217
(1) Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază
în condiţiile prezentei legi.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza
contractului-cadru care se elaborează de CNAS pe baza
consultării Colegiului Medicilor din România, denumit în
continuare CMR, Colegiul Medicilor Dentişti din România
denumit în continuare CMDR, Colegiului Farmaciştilor din
România, denumit în continuare CFR, Ordinului Asistenţilor
Medicali şi Moaşelor din România, denumit în continuare
OAMMR, Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor,
denumit în continuare OBBC, precum şi a organizaţiilor
patronale şi sindicale reprezentative din domeniul medical,
până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul
următor. Proiectul se avizează de Ministerul Sănătăţii
Publice, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. În cazul
nefinalizării elaborării contractului-cadru în termenul
prevăzut, se prelungeşte prin hotărâre a Guvernului
aplicabilitatea contractului-cadru din anul în curs.
(3) Contractul-cadru reglementează, în principal, condiţiile
acordării asistenţei medicale cu privire la:
a) pachetul de servicii de bază la care au dreptul
persoanele asigurate;
b) lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri,
inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor
medicale şi a altor servicii pentru asiguraţi aferente
pachetului de servicii de bază prevăzut la lit. a);
c) criteriile şi standardele calităţii pachetului de
servicii;
d) alocarea resurselor şi controlul costurilor sistemului de
asigurări sociale de sănătate în vederea realizării
echilibrului financiar al fondului;
e) tarifele utilizate în contractarea pachetului de servicii
de bază, modul de decontare şi actele necesare în acest scop;
f) internarea şi externarea bolnavilor;
g) măsuri de îngrijire la domiciliu şi de recuperare;
h) condiţiile acordării serviciilor la nivel regional şi
lista serviciilor care se pot contracta la nivel judeţean,
precum şi a celor care se pot contracta la nivel regional;
i) prescrierea şi eliberarea medicamentelor, a materialelor
sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor şi a
ortezelor, a dispozitivelor medicale;
j) modul de informare a asiguraţilor;
k) coplata pentru unele servicii medicale.
(4) Ministerul Sănătăţii Publice împreună cu CNAS sunt
abilitate să organizeze licitaţii şi alte proceduri de
achiziţii publice în vederea derulării programelor naţionale
de sănătate, în condiţiile legii.
(5) CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a
contractului-cadru, cu consultarea CMR, CFR, CMDR, OAMMR,
OBBC precum şi a organizaţiilor patronale şi sindicale
reprezentative din domeniul medical, până la 15 decembrie a
anului în curs pentru anul următor, care se aprobă prin
ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui
CNAS.
(6) În cazul nefinalizării normelor metodologice, Ministerul
Sănătăţii Publice le va elabora şi le va aproba prin ordin
în termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut
la alin. (5). |
|
|
>> |
Art. 218
(1) Asiguraţii beneficiază de pachetul de servicii de bază
în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire
sau de la data accidentului şi până la vindecare, în
condiţiile stabilite de prezenta lege.
(2) Asiguraţii au următoarele drepturi:
a) să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum şi casa
de asigurări de sănătate la care se asigură, în condiţiile
prezentei legi şi a contractului-cadru;
b) să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl
solicită, dacă îndeplinesc toate condiţiile prezentei legi,
suportând cheltuielile de transport dacă opţiunea este
pentru un medic din altă localitate;
c) să îşi schimbe medicul de familie ales numai după
expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe
listele acestuia;
d) să beneficieze de servicii medicale, medicamente,
materiale sanitare şi dispozitive medicale în mod
nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
e) să efectueze controale profilactice, în condiţiile
stabilite prin contractul-cadru;
f) să beneficieze de servicii de asistenţă medicală
preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru
depistarea precoce a bolilor;
g) să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în
spitale aflate în relaţie contractuală cu casele de
asigurări de sănătate;
h) să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;
i) să beneficieze de unele servicii de asistenţă
stomatologică;
j) să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de
recuperare;
k) să beneficieze de dispozitive medicale;
l) să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la
domiciliu;
m) să li se garanteze confidenţialitatea privind datele, în
special în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul;
n) să aibă dreptul la informaţie în cazul tratamentelor
medicale;
o) să beneficieze de concedii şi indemnizaţii de asigurări
sociale de sănătate în condiţiile legii.
(3) Asiguraţii prevăzuţi în Legea nr. 80/1995 privind
statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările
ulterioare şi Legea nr. 360/2002 privind Statutul
poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,
beneficiază de asistenţă medicală gratuită, respectiv
servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale,
suportată din fond, în condiţiile contractului-cadru şi din
bugetele ministerelor şi instituţiilor respective, în
condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de
sănătate.
(4) Personalităţile internaţionale cu statut de demnitar
primesc asistenţă medicală de specialitate în unităţi
sanitare nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii
publice. |
>> |
Art. 219
Obligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de
drepturile prevăzute la art. 218 sunt următoarele:
a) să se înscrie pe lista unui medic de familie;
b) să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar
modificări în starea lor de sănătate;
c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice
stabilite prin contractul-cadru;
d) să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa
de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau
modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită
categorie de asiguraţi;
e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile
medicului;
f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;
g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma
reprezentând coplata, în condiţiile stabilite prin
contractul-cadru;
h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele
justificative ce atestă calitatea de asigurat. |
>> |
Art. 220
Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat
beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor
medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic
şi cele prevăzute în Programul naţional de imunizări,
monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de
planificare familială în condiţiile art. 223, în cadrul unui
pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin
contractul-cadru. |
>> |
Art. 221
Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care
însoţeşte copilul internat în vârstă de până la 3 ani,
precum şi pentru însoţitorul persoanei cu handicap grav
internate se suportă de către casele de asigurări, dacă
medicul consideră necesară prezenţa lor pentru o perioadă
determinată. |
>> |
Art. 222
Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o
dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de
care beneficiază, a nivelului de contribuţie personală şi a
modalităţii de plată, precum şi asupra drepturilor şi
obligaţiilor sale. |
LEGEA nr.46 din 21 ianuarie 2003
drepturilor pacientului:
|
|
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale |
>> |
Art. 1
În sensul prezentei legi:
a) prin pacient se înţelege persoana sănătoasă sau bolnavă
care utilizează serviciile de sănătate;
b) prin discriminare se înţelege distincţia care se face
între persoane aflate în situaţii similare pe baza rasei,
sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale
sau sociale, religiei, opţiunilor politice sau antipatiei
personale;
c) prin îngrijiri de sănătate se înţelege serviciile
medicale, serviciile comunitare şi serviciile conexe actului
medical;
d) prin intervenţie medicală se înţelege orice examinare,
tratament sau alt act medical în scop de diagnostic
preventiv, terapeutic ori de reabilitare;
e) prin îngrijiri terminale se înţelege îngrijirile acordate
unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci
când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a
stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în
apropierea decesului. |
>> |
Art. 2
Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă
calitate de care societatea dispune, în conformitate cu
resursele umane, financiare şi materiale. |
>> |
Art. 3
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană,
fără nici o discriminare. |
|
CAPITOLUL II Dreptul pacientului la informaţia medicală |
>> |
Art. 4
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la
serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le
utiliza. |
>> |
Art. 5
(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra
identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de
servicii de sănătate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra
regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe
durata spitalizării. |
>> |
Art. 6
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de
sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor
potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor
existente la procedurile propuse, inclusiv asupra
neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor
medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi
prognostic. |
>> |
Art. 7
Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie
informat în cazul în care informaţiile prezentate de către
medic i-ar cauza suferinţă. |
>> |
Art. 8
Informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un
limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de
specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba
română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba
maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va
căuta o altă formă de comunicare. |
>> |
Art. 9
Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie
informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată
în locul său. |
>> |
Art. 10
Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre
evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu
acordul pacientului. |
>> |
Art. 11
Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie
medicală. |
>> |
Art. 12
Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la
externare, un rezumat scris al investigaţiilor,
diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe
perioada spitalizării. |
|
CAPITOLUL III Consimţământul pacientului privind intervenţia
medicală |
>> |
Art. 13
Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o
intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea
pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi
actelor medicale trebuie explicate pacientului. |
>> |
Art. 14
Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este
necesară o intervenţie medicală de urgenţă, personalul
medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o
exprimare anterioară a voinţei acestuia. |
>> |
Art. 15
În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală
de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu mai
este necesar. |
>> |
Art. 16
În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului
legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de
luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de
înţelegere. |
>> |
Art. 17
(1) În cazul în care furnizorii de servicii medicale
consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar
reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul,
decizia este declinată unei comisii de arbitraj de
specialitate.
(2) Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru
pacienţii internaţi în spitale şi din 2 medici pentru
pacienţii din ambulator. |
>> |
Art. 18
Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru
recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor
biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii
diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de
acord. |
>> |
Art. 19
Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul
participării sale în învăţământul medical clinic şi la
cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare
ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime
voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la
reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în
interesul pacientului. |
>> |
Art. 20
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate
medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în
care imaginile sunt necesare diagnosticului sau
tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale. |
|
CAPITOLUL IV Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi
viaţa privată a pacientului |
>> |
Art. 21
Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele
investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul,
datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul
acestuia. |
>> |
Art. 22
Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai
în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit
sau dacă legea o cere în mod expres. |
>> |
Art. 23
În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori
de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul
pacientului, acordarea consimţământului nu mai este
obligatorie. |
>> |
Art. 24
Pacientul are acces la datele medicale personale. |
>> |
Art. 25
(1) Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului
este interzis, cu excepţia cazurilor în care această
imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori
îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului.
(2) Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul
reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică. |
|
CAPITOLUL V Drepturile pacientului în domeniul reproducerii |
>> |
Art. 26
Dreptul femeii la viaţă prevalează în cazul în care sarcina
reprezintă un factor de risc major şi imediat pentru viaţa
mamei. |
>> |
Art. 27
Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii
necesare dezvoltării unei vieţi sexuale normale şi sănătăţii
reproducerii, fără nici o discriminare. |
>> |
Art. 28
(1) Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii
este garantat, cu excepţia cazului prevăzut la art. 26.
(2) Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul să
aleagă cele mai sigure metode privind sănătatea reproducerii.
(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare
familială eficiente şi lipsite de riscuri. |
|
CAPITOLUL VI Drepturile pacientului la tratament şi
îngrijiri medicale |
>> |
Art. 29
(1) În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la
selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament
care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face
numai pe baza criteriilor medicale.
(2) Criteriile medicale privind selectarea pacienţilor
pentru anumite tipuri de tratament se elaborează de către
Ministerul Sănătăţii şi Familiei în termen de 30 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentei legi şi se aduc la
cunoştinţa publicului. |
>> |
Art. 30
(1) Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua
numai dacă există condiţiile de dotare necesare şi personal
acreditat.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile de
urgenţă apărute în situaţii extreme. |
>> |
Art. 31
Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea
muri în demnitate. |
>> |
Art. 32
Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al
prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe
tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea
pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire
şi tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial. |
>> |
Art. 33
Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale
acordate de către un medic acreditat din afara spitalului. |
>> |
Art. 34
(1) Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare
nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de
presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze
altfel decât prevăd reglementările de plată legale din
cadrul unităţii respective.
(2) Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a
fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea
legii. |
>> |
Art. 35
(1) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue
până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la
vindecare.
(2) Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea
şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice
şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate
sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau
de alt personal calificat. După externare pacienţii au
dreptul la serviciile comunitare disponibile. |
>> |
Art. 36
Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală
de urgenţă, de asistenţă stomatologică de urgenţă şi de
servicii farmaceutice, în program continuu. |
|
CAPITOLUL VII Sancţiuni |
>> |
Art. 37
Nerespectarea de către personalul medico-sanitar a
confidenţialităţii datelor despre pacient şi a
confidenţialităţii actului medical, precum şi a celorlalte
drepturi ale pacientului prevăzute în prezenta lege atrage,
după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau
penală, conform prevederilor legale. |
|
CAPITOLUL VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale |
>> |
Art. 38
(1) Autorităţile sanitare dau publicităţii, anual, rapoarte
asupra respectării drepturilor pacientului, în care se
compară situaţiile din diferite regiuni ale ţării, precum şi
situaţia existentă cu una optimă.
(2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi să afişeze
la loc vizibil standardele proprii în conformitate cu
normele de aplicare a legii.
(3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi Familiei elaborează
normele de aplicare a acesteia, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I. |
>> |
Art. 39
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. |
>> |
Art. 40
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art.
78, 108 şi 124 din Legea nr. 3/1978 privind asigurarea
sănătăţii populaţiei, publicată în Buletinul Oficial, Partea
I, nr. 54 din 10 iulie 1978, precum şi orice alte dispoziţii
contrare. |